Despre noi | Echipa | Contact | Blog
Gradina Botanica Alexandru Borza din Cluj

Gradina Botanica Alexandru Borza din Cluj

Din: Altele, Judetul Cluj, Transilvania

Gradina Botanica din Cluj este o institutie cu caracter stiintific, didactic si educativ care apartine de Universitatea Babes-Bolyai. Cel care a pus bazele insitutiei in anul 1920 si a croit o noua directie in dezvoltarea acesteia este profesorul Alexandru Borza; astazi, gradina ii poarta numele. Aceasta este impartita in 5 sectoare: ornamental, fitogeografic, sistematic, economic si medicinal si adaposteste cca 10.000 specii cultivate pe 14 hectare.

Istoric Gradina Botanica din Cluj

Primele demersuri pentru a infiinta o gradina botanica la Cluj au fost facute in secolul al XIX-lea pe un teren din Strada Republicii care a fost donat de contele Miko Imre catre Societatea Muzeala din Ardeal; s-a infiintat atunci o gradina botanica cu sere si legaturi externe. Fondurile de care a dispus la acele timpuri conducerea nu au fost suficiente; s-au adus cateva plante tropicale si o sera de plante medicinale, insa mai mult de 3/4 din spatiul alocat acestui proiect a ramas nefolosit. De-a lungul timpului la conducerea Gradinii Botanice au fost numeroase persoane; insa abia la cativa ani mai tarziu, in secolul al XX-lea Richter Aladar ajunge director al acestei unitati si gradina incepe sa capete forma. Noul director avea o experienta mai mare si o privire de ansamblu mai moderna; s-a infiintat o sera mai mare in gradina externa (loc care s-a aflat in paragina mult timp pana atunci). Un eveniment neprevazut, si anume infiintarea Institutului de Zoologie in mijlocul gradinii Botanice de catre profesorul Apathy a dus la punerea in dificultate a conducerii sa desfasoare activitati in serviciul stiintelor botanice.

Dupa nenumarate demersuri, directorul Aladar Richter a reusit sa convinga guvernul ca era nevoie de masuri suplimentare pentru salvarea gradinii; asadar in anii 1910-1912 gradina botanica a fot despagubita cu un teren care se bucura de o priveliste superba, frumusete peisajera si mai mult de atat, era propice pentru cultivarea diferitelor culturi. Pe langa asta, terenul avea si cladiri pentru personal si posibilitati de gospodarire. Iesirea la pensie a directorului Richter a dus gradina intr-un alt impas; lipsa fondurilor, a experientei si a initiativei a facut ca pe vremea in care la conducere se afla directorul Gyorffy (intre 1913 si 1919) in gradina sa se cultive zarzavaturi si fructe pentru spitale si adaposturile cu refugiati din timpul Primului Razboi Mondial.

Odata cu Marea Unire s-a decis si nationalizarea universitatii clujene; in 12 mai 1919 o comisie de 14 specialisti au preluat inventarul Univesitatii din Cluj iar pentru sectorul biologic a fost delegat profesorul Alexandru Borza (pe masura ce s-au infiintat primele universitati, gradinile de plante medicinale care existau in apropiere au trecut in subordinea universitatilor si s-au transformat pe parcus in gradini botanice; asa se face ca in timp gradina Botanica a ajuns sa fie subordnata Universitatii Babes-Bolyai, pe atunci Universitatea Romaneasca din capitala Transilvaniei). Abia noua administratie care a venit sub conducerea profesorului Alexandru Borza a avut capacitatea sa trasforme vechea livada de pomi fructiferi in ceea ce este astazi Gradina Botanica din Cluj.

Modificarile si imbunatatirile care s-au facut in timp pentru ca astazi Gradina Botanica sa ajunga un important punct turistic, sunt multiple, printre care amintim:

  • achizitionarea a doua parcele vecine pentru a se intra in posesia paraiasului “Tiganilor”
  • construirea a trei poduri rustice si un pod mai mare peste parau
  • desfundarea a peste 35.000 metri patrati de teren pentru o sectie sistematica unde s-a insamantat iarba in prima faza
  • construirea unei retele de apeducte cu alimentare din castel de apa propriu (finalizarea a fost facuta in anul 1923 si dispunea de o capacitate de 80.000 litri de apa in castel propriu)
  • construirea si amenajarea de drumuri si poteci pavate sau pietruite
  • construirea a 6 rasadnite de beton si 12 confectionate din lemn
  • o casa destinata plantelor mediteraneene care beneficiaza de incalzire centrala si apa calda deoarece vremea in Cluj este una mai putin prietenoasa plantelor din zona mediteraneana
  • construirea uni grajd pentru cai, repararea locuintelor pentru personalul gradinii si a unor cladiri administrative
  • pe parcursul a 2 ani, 1923 si 1924 s-au facut pasi mari spre finalizarea amenajarii gradinii, si anume asezarea grupelor biologice, ecologice si genetice cu numeroase sectii ale acestora
  • amenajarea Gradinii Japoneze care se afla pe insula din lacul artificial in perioada 1923-1924
  • reconstituirea si adaptarea palmarului de la vechea gradina; astfel, plamierii si alte plante din aceeasi zona au ajuns sub un singur acoperis
  • construirea drumului prin padurea de brad si pavarea a numeroase drumuri din noua gradina

Acesta este momentul in care gradina devine publica; datorita unui progres deosebit facut in timp, la 25 iunie 1925 in prezenta a numerosi ziaristi locali si nationali dar si a autoritatilor este inaugurata Gradina Botanica din Cluj. Toate ziarele au scris si au laudat initiva conducerii precum si termenul scurt de realizare. De remarcat ca planul gradinii a fost facut de un botanist si nu de un arhitect, ceea ce pune in prim plan conceptele botanice, clasificarea plantelor si nu construirea unei arhitecturi pentru un parc public. Astfel, stancariile, bazinele, gramezile de nisip si colturile de umbra au fost amplasate inteligent pentru a crea conditii prielnice, conditii cat mai aproape de mediul natural al plantelor care urmau sa fie sadite. Astfel, a crescut valoarea stiintifica a institutiei.

Alte momente cheie care au marcat evolutia Gradinii Botanice:

  • imprejmuirea spre strada Louis Pasteur prin bunavointa Senatului Universitatii care a repartizat suma de bani necesara acestei activitati
  • 6 noi compartimente cu sere au fost date in folosinta in 1960
  • 1963-1964 au fost anii care au marcat asfaltarea principalei alei dn gradina si consolidarea lacului din Gradina Japoneza
  • dupa 1997 s-a implementat un proiect care a vizat modernizarea cu iluminat public

Cele 5 sectoare din gradina botanica sunt:

  • Sectorul ornamental – in functie de sezon aici pot fi admirate o varietate mare de plante decorative, astfel: mai bine de 120 de taxoni de lalele, zambile, branduse si narcise infloresc aici primavara. Vara este marcata de inflorirea a cca 350 de specii de trandafir si alte flori de gradina din tara dar si in lume. Alte specii: Callistephus, Ocimum, Verbena, Ipomoea, Petunia, Dahlia, Canna, Gladiolus, Tagetes, Zinnia.
  • Sectorul Fitogeografic – este reprezentat de gradina japoneza aranjata in stil traditional iar florile din Romania sunt reprezentate bine pentru fiecare din regiunile din tara. Gradina Romana, denumita si Gradina lui Plinum adaposteste plante  care se cultivau in orasele romane dar si plante cultivate de taranii din Dacia Traiana
  • Sectorul Sistematic – ocupa 4 hectare din gradina si este una dintre cele mai importante arii, cu importante familii de plante. Pot fi admirate aici 2 sere cu plante din zona ecuatoriala, subecuatoriala, tropicala si care sunt foarte importante pentru activitatea de cercetare. Tot aici se gaseste sera cu plante acvatice, sera cu palmieri, sera vegetatiei din zona mediteraneana si a Australiei, sera cu plante suculente, sera cu ferigi si orhidee si sera cu bromeliacee.
  • Sectorul Economic – este locul in care pot fi admirate plante furajere, alimentare, tehnice si tinctoriale.
  • Sectorul Plantelor Medicinale – este zona unde se cultiva plante de leac folosite de oameni in popor si plante care fac parte din Farmacopeea Romana.

Alte puncte de interes sunt Herbarul si Muzeul Botanic; Herbarul detine o colectie de 650.000 coli din toata lumea, colectie care este pusa la dispozitie in permanenta studentilor si cercetatorilor romani si internationali. Se remarca Gradina Japoneza si Gradina Romana, fiecare organizata in stil propriu. Gradina Japoneza este amenajata in stil gyo-no-niwa si are in componenta sa un lac artificial in milocul caruia se afla o insula care comunica cu restul gradinii printr-un pod curbat japonez la capatul caruia se afla o scara Japoneza; plantele care ornamenteaza zona sunt aduse din Orientul Indepartat. In Gradina Romana, denumita si Gradina lui Plinum pe langa plantele romane pot fi vazute si doua sicrie romane dar si piese arheologice care a fost descoperite in Napoca.

Gradina este inscrisa pe lista monumentelor istorice din Cluj, cod: LMI CJ-II-a-B-07455. Datorita numarului mare de plante si specii prezente aici, aceasta este cunoscuta ca fiind una dintre cele mai prestigioase Gradini Botanice din lume. Aici pot fi gasite plante autohtone rare, vulnerabile sau amenintate, cum ar fi: Armeria maritima, Dianthus spiculifolius, Dianthus petraeus ssp. simonkaianus, Saponaria bellidifolia, Papaver corona sancti-stephani, Echinops banaticus, Hepatica transilvanica, Petrorhagia saxifraga, Pritzelago alpina, Astragalus peterfii, Campanula carpatica, Centaurea reichenbachii, Knautia drymeia.

Adresa: Str. Republicii, nr. 42, Cluj Napoca

«
»


Posibilitati de cazare in zona



Scrie un comentariu

Hai-Hui prin Romania

Valea Prahovei
Cheile Turzii, foto: Rares Buduroes
Barajul Siriu, foto: Macovei Tinel
Muzeul de Istorie Galati
Casa Memoriala Mihai Eminescu de la Ipotesti
Lacul Vidra, Foto: Catalin Sandu

Ultimele locuri adaugate

Reduceri Turism

Vrei sa te alaturi echipei noastre? SCRIE-NE DESPRE TINE AICI!