Busteni – Orasul Statiune

Din: Judetul Prahova, Muntenia, Orase, Statiuni Montane

Orasul Busteni si istoria acestuia se afla mana in mana cu istoria tuturor oraselor care au luat nastere pe Valea de sus a Prahovei; cu sute de ani in spate, portiunea dintre Comarnic si Predeal nu era populata de asezari umane, existand doar un drum greu de strabatut piciorului uman, drum care se desfasoara intre capatul Busteniului, la iesirea spre Azuga, pe Valea stanga a Prahovei, pe langa muntele Zamora si care mai tarziu are sa ia numele de “Drumul Domnisorilor”

Istoricul Statiunii Busteni

Situat la poalele muntilor Bucegi, pe Valea Prahovei (Judetul Prahova, Muntenia), micutul orasel de munte se intinde pe o distanta de aproximativ 7 km, intre “Muchia Lunga” si “Vadul Cerbului“. Altitudinea medie a orasului este de 850 m si populatia sa se invarte in jurul cifrei de 10.500-11.000 locuitori.

Dintre dovezile cele mai vechi, care stau la baza atestarii orasului, dovezi care atesta asezari umane in acesta zona, stau depozitul de topoare din bronz si depozitul de bronz. Depozitul de topare dateaza inca din epoca bronzului timpuriu, undeva in anii 1800-1700 inaintea erei noastre, si se pare ca au apartinut unui trib de origine proto-tracica. Depozitul de Bronz, a fost descoperit la Predeal, si cuprinde o mica expozitie: coliere de bronz, topor cu torta si o sabie care dateaza din anii 1200-800, inaintea erei noastre.

Cu toate ca exista aceste dovezi ale asezamintelor umane in zona, la baza inceputului localitatii nu sta un document care sa specifice cu exactitatea cand a luat nasterea aceasta. Se stie doar ca undeva la sfarsitul secolului al XVII-lea, aici nu era nici un sat. Abia in anul 1782, Mihai Sutu – domnitor in acele vremuri, pune aici bazele primului satuc, numit Izvorul. Acesta a luat nastere cu ajutorul a 24 de familii de scutelnici de la Manastirea Sinaia, si sta la originea formarii orasului Busteni, dar si a Statiunilor Azuga si Poiana Tapului.

“Salonul de piatra” – era inainte de 1782, singura locuinta si totodata cel mai mare han al zonei. Aici, in locul in care astazi sta Zamora, opreau zecile de drumeti si negustori care erau in drum si gaseau aici odihna si hrana, pentru ei si animalele care ii insoteau la drum lung. Abia in 1790 se pare ca a existat pentru prima data numele de “La Busteni” si era purtat de locul unde Valea Cerbului curgea in Prahova; terenul era unul neingrijit, nelocuit si prin de gropi. Vasile Dragus, construieste in 1793 primele case, impreuna cu Nita Enache in zona Vaii Albe. Pe la 1846, intre Campina si Predeal se asterne soseaua si abia dupa 30 de ani, se construieste reteau de cale ferata in zona. Carol I este numit ctitorul modern al locului, construint aici centrul civic, scoala si biserica.

La finalul secolului XIX, statiunea ajuge cunoscuta pentru ceea ce toti oamenii o stiu si astazi: activitatile de iarna, schiul si saniusul. Astfel, orasul cunoaste o puternica dezvoltare din punct de vedere al constructiilor ce pot fi admirate chiar si astazi de zecile de turisti care pur si simplu invadeaza orasul in sezonul rece. “alunecatul pe patine lemn, bob si sanie” este noua moda adusa de tinerii care vin aici din strainatate

Crucea din varful muntelui Bucegi, numita Crucea Eroilor Neamului sau Crucea Caraiman a fost “proptita” de Directia de Poduri, sectiile L1 si L5, si a luat nastere dupra proiectele a doi ingineriL Teofil Revici si Pilder Alfred, ingineri care faceau parte din  Directia de poduri. In fruntea echipei ce a asezat crucea la o altitudine de 2291 m, a stat inginerul Victor Bruckner. Crucea are 33 de metri in inaltime, 2 brate ce masoara 7 metri fiecare si sade falnica pe un piedestal de 7,5 m, construit din beton armat si imbracat in piatra. In interiorulul piedestalului se afla un generator electric, generator care alimenteaza nici mai mult nici mai putin de 300 de becuri a cate 500 wati fiecare. Inaugurarea crucii a avut loc in data de 14 septembrue 1928, la ziua Sfintei Cruci, zi in care se sarbatoreste si Ziua Eroilor Neamului; la acea data, locuitorii de pe Valea de Sus a prahovei, au primit crucea aprinsa pentru prima data.

Activitatea de baza a statiunilor de pe Valea Prahovei incepe din anii 1870 si asta datorita infiintarii catorva asociatii turistice ca: Societatea Carpatica Brasov, Sienbenburghiche Carpathen Verein, Societatea Carpatina Sinaia, Societatea Turistilor din Romania, Hanul drumetilor, Turing Clubul Romaniei, Clubul Alpin Roman si Hai la Drum. Tot in aceasta perioada, apar cateva periodice care nu fac altceva decat sa propulseze zona turistica a Busteniului si nu numai: Anualul S.K.V., Anualul S.T.R., Enciclopedie turistica romaneasca, Buletinul Alpin si Buletinul Hai la Drum, revista “Romania” – organ de presa de pe langa Oficiul National de Turism care ia nastere in 1936, etc si carti ca: Calauza a statiunilor balneare si climaterice din Romania scrisa de A. Scurtu in 1906, In muntii Sinaei, Rucarului si Branului a lui Mihai Gold Haret, Umbletul pe jos scrisa  de Nestor Ureche in1916), etc.

Numarul mare de trasee printre munti si temerarii alpinisti au facut din Busteni “Capitala Alpinismului Romanesc“. 280 de trasee alpine, dintre acestea 130 doar in Costila; si cand zicem trasee alpine ne gandim la Peretele Urlatorii Mari, Claia Mare, Peretele cu Florile, Peretele Branei Mari si Costilei, Fata Nordica a Morarului dar si alte trasee care inainteaza prin frumusetea muntelui mereu deschis vizitatorilor. “Cuceritorii Inutilului” asa cum sunt numiti alpinistii care au indraznit sa urce pana “sus, sus”  in anul 1839, profesorul A.I.Vallant si slugerul Angelescu – au escaladat Varful Omu.

De o mare insemnatate pentru orasul statiune Busteni este activitatea purtata in timp de catre Clubul Alpin Roman, club care infiinteaza scoala de alpinism de la Costila; din club, faceau parte intelectuali ai tarii. Actiunea CAR si a altor organizatii de acelasi gen, a avut un impact puternic asupra dezvoltarii zonei: sute de kilometri de traseu montan, poteci, maraje, refugii montane si cabane au luat nastere in acea perioada, dar si constructia primei partii de ski din tara: Boncu.

Obiective turistice din jurul Statiunii Busteni

Pe langa traseele montane de invidiat si activitatile de iarna, Statiunea Busteni ofera multe alte obiective care merita inscrise pe lista de vizitat:

• Casa scriitorului Cezar Petrescu – a fost construita in anul 1918 si are la baza o arhitectura traditionala;
• Castelul Cantacuzino – care este construit in anul 1910 de Gheorghe Cantacuzino;
• Biserica Domnească – construită in anii 1889 si ctitorita de  Regele Carol I si a Regina Elisabeta; biserica beneficiaza de o arhitectura cu adevarat deosebita, dotari interioare de exceptie, si aici amintim icoanele de interior pictate de Gheorgeh Tatarescu
• Casa Romano – Franceza
• Monumentul “Ultima Grenada” – monument ridicat in anul 1928 cu dedicatie pentru Caporal Vasile Mușat, declarat erou.
• Monumente naturale: Cascada Urlatoarea, Babele, Sfinxul, Grupul Batranilor
• Rezervatii naturale: Parcul National Bucegi, Poiana Crucii, Babele etc.