Bucovina, tinuturi indepartate si sfinte

Din: Altele, Bucovina, Judetul Suceava

Cunoscuta publicului larg drept zona in care impistritul oualor este dus la rang de arta, Bucovina reprezinta pamant drag si sfant, pamant plin de traditie si bogatii. Sfintenia acestor locuri este data de bisericile si manastirile impanzite pe dealurile subcarpatice care stau de straja plaiurilor moldovenesti.

Despre Bucovina

In urma razboiului ruso-turc care s-a desfasurat intre anii 1768-1774, habsburgii au pus stapanire pe zona de nord a Moldovei. Datorita padurilor intinse de fag, aceasta zona a luat denumirea de Buchenwald, astazi Bucovina, ceea ce inseamna Tinutul Fagului (de la cuvantul de origine slava “buk” care inseamna fag). Aceiasi regiune a fost in perioada respectiva coridor de trecere intre teritoriile poloneze si Transilvania, teritorii achizitonate de Austria. Tratatul de la Versailes a insemnat momentul in care Bucovina a fost redata Romaniei in totalitate; insa nu pentru mult timp, deoarece dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, a fost divizata in doua parti, partea nordica fiind cedata Uniunii Sovietice si care astazi apartine Ucrainei.

In tinutul Bucovinei dateaza marturii ale prezentei omului, inca din trecutul indepartat; 96 de morminte incinerate la Zvoristea, descoperiri arheologice de la Suceava, Bosanci, Silistea Scheii, Probota sau Dolhestii Mari, precum si cetati, ctitorii si case ale domnitorilor din zone ca Baia, Radauti, Siret sau Suceava.

De-a lungul timpului, multi dintre scriitorii romani au vorbit in operele si scrierile lor despre acest tinut.

“Pentru putine popoare se gaseste un tinut relativ mic ca acesta in care sa se cuprinda atata frumusete, atata bogatie de astazi si amintiri din trecut asa de imbelsugate, de indepartate si sfinte“.

Nicolae Iorga

“N-oi uita vreodata, dulce Bucovina, / Geniu-ti romantic, muntii în lumina, / Vaile în flori, / Râuri resaltânde printre stânce nalte, / Apele lucinde-n dalbe diamante /Peste câmpii-n zori.

…

Mâna doru-i tainic colo, înspre tine, / Ochiul îmi sclipeste, genele-mi sunt pline, Inima mi-i grea; / Astfel totdeauna, când gândesc la tine, / Sufletul mi-apasa nouri de suspine, / Bucovina mea!“

Mihai Eminescu – La Bucovina

Traditia Oualor Incondeiate in Bucovina

An de an, in Joia Mare a Postului Pastelui, se sarbatoreste spalarea picioarelor ucenicilor de catre Iisus. In toata tara,  traditiile sunt multiple, dar niciunde nu s-au impamantenit si nu au devenit atat de sfinte, ca in zona Bucovinei. In sud, fetele fac 12 noduri la o ata, isi pun dorinte si dorm cu ata sub perna in spernata ca o sa isi viseze viitorul sot; in vest, o familie pregateste painea pentru Paste si o duce in Biserica cu lumanari si vin, pentru a ramane acolo pana in ziua Pastelul.

Joia Mare, Joimarita numita astfel in traditia populara, este cunoscuta drept ziua in care se inrosesc ouale. Tot traditia este cea care spune ca ouale inrosite in Joia Mare a Postului Pastelui nu se strica tot anul.

Cea mai renumita traditie de incondeiere a oualor este in Bucovina. Initial, ouale se incondeiau crude; cu trecerea timpului ele erau fierte inainte de incondeiere. Astazi, ouale bine degresate si spalate, se golesc de continut si mai apoi se “scriu”. Pentru scrierea acestora se foloseste un instrument numit chisita; tehnica si traditia spun ca in procesul de incondeiere a unui ou, se misca oul in permanenta si nu instrumentul. Tehnica dupa care acestea se incondeiaza este prin acceoperirea cu ceara, apoi scufundarea rand pe rand in baie de vopsea colorata in functie de modelul si culorile dorite: galben, rosu, verde, albastru si negru. Motivele care se folosesc in ornarea oualor sunt si ele cu traditie, de inspiratie geometrica, fitomorfa sau zoomorfa: rombul, triunghiuri, punctul, bradul, pestele, cornele cerbului, steaua magilor, etc.

Datorita migalei si efortului depus in incondeierea oualor, acest obicei este adus la rang de arta si constituie o mandrie pentru locuitorii Bucovinei. Acestea, sunt vandute peste hotare si foarte apreciate de straini.

Manastirile din Bucovina

Pelerinajele de astazi de la manastirile Bucovinei, dateaza inca din timpul invaziilor turcesti din Bulgaria si Serbia, cand mii de clerici se refugiau in Muntii Carpati. Aici, acestia erau intampinati de domnitorii Moldovei si Bucuvinei. Secolele XV, XVI si XVII au cunoscut o bogata dezvoltare in ceea ce priveste asezamintele bisericesti, astfel incat aceasta zona a fost cunoscuta ca un al doilea Munte Athos; in aceasta zona isi gaseau adapost satenii si soldatii in timpul atacurilor armate. Astazi, turisti din toata Europa vin sa-si petreaca vacanta pe aceste meleaguri.

• Manastirea Dragomirna – se situeaza la 10 km de Suceava si a fost construita de Crimca, mitropolit al Moldovei intre anii 1602 – 1609; construita in stil clasic moldovenesc, aceasta are si dimensiuni impresionante. Manastirea Dragomirna a ramas deschisa si in perioada comunista, fiind una dinte putinele manastiri deschise publicului in perioada aceea. Astazi, maicutele administreaza un hotel pregatit sa primeasca oricand turisti sau pelerini.
• Manastirea Humor – mergand 5 km mai la vest de Campulung Moldovenesc, se gaseste Manastirea Humor. Aceasta a fost contruita in anul 153o de catre logofatul Toader Buboiog pentru Petru Rares. Pictura exterioara a acesteia a fost realizata de un mester al vremurilor, pe nume Toma, care a expus arborele genealogic al lui Iisus.
• Manastirea Voronet – a fost intemeiata de Stefan cel Mare si contruita de soldati zidari in vara anului 1488. Cunoscuta mai ales pentru pictura cu albastru de Voronet, acoperisul acesteia este in forma de cort pentru a impiedica apa sau zapada care se topeste sa se scurga pe zidarie si sa decoloreze peretii.
• Biserica Arbore – aceasta nu apartine unei manastiri si a fost contruita in anul 1503 de hatmanul Luca Arbore. Frescele din interiorul acesteia au fost restaurate de-a lungul vremii, in vreme ce cele exterioare au rezistat in timp.

Bine de stiut ca sa ajungi in Bucovina

Desi se afla in nordul Romaniei, tinutul Bucovinei este bine legat de restul tarii cu ajutorul drumurilor nationale si europene care aduc aici de oriunde ai fi. Municipiul Suceava se afla la 447 km de Bucuresti si doar 325 de Cluj Napoca.

DN2 – E85: Bucuresti – Bacau – Falticeni – Suceava – Siret, drum de aproximativ 6 ore cu masina

Cu trenul: Bucuresti–Bacau–Suceava-Vicsani

DN 17 A: Siret– Radauti– Sucevita– Câmpulung Moldovenesc; DN 17 trece prin Vatra Dornei, oras aflat la 112 km de Suceava ( 2 ore cu masina) si peste pasul Tihuta, ajungând în Transilvania.

DN18 face legatura intre Iacobeni – Ciocanesti – Borsa si mai departe catre Maramures

DN 17 trece prin orasul Vatra Dornei aflat la 112 km de Suceava (aproximativ 2 ore transport auto) si peste pasul Tihuta, ajungând în Transilvania.

Cu trenul:  pe pe magistrala Timisoara-Iasi, trecand prin: Arad, Oradea, Cluj Napoca, Dej, Vatra Dornei, Cîmpulung Moldovenesc, Vama, Gura Humorului, Suceava.

Printre obiectivele turistice care pot fi vizitate in Bucovina se numara Casa Memoriala Mihai Eminescu de la Ipotesti.