Muntii Fagaras

Din: Judetul Arges, Muntenia, Munti

Masivul muntos al Fagarasului se mandreste cu Varful Moldoveanu, ceea ce inseamna pentru Romania cel mai inalt varf muntos. Varful Moldoveanu masoara 2544 m si este vizibil foarte greu din imprejurimi, datorita varfurilor din jur care masoara si ele in jur de 2400 m. Creasta Fagarasului este singurul loc ce ofera o imagine de ansamblu, imagini mai la obiect putand fi vizibile din aer.

Despre Muntii Fagaras

Pe directia E-V, Muntii Fagaras masoara 70 de km, si de la N catre S aproximativ 45 km. Priviti din aer, gruparea muntoasa a Fagarasului pare a fi coloana vertebrala a unui om, coastele fiind formate din culmile ce se desprind ici colo, fiind orientate catre nord si sud. “Coastele” nordice sunt mai scurte dar cu mult mai abrupte fata de cele sudice, care sunt caracterizate prin lungime si printr-un grad mai mic in ceea ce priveste abruptul. Suprafata pe care Muntii Fagaras se intind, este de 2.400 km²; facand o comparatie, acestia sunt de 7, 5 ori mai intinsi decat Muntii Bucegi.

Delimitarile muntelui, fata de celelalte forme de relief invecinate se fac astfel:

• V – Valea oltului
• E – Raurile Barsa Grosetului si Dambovita
• N – abrupt tectonic care desparte Muntii Fagaras de Depresiunea Fagarasului (Tara Oltului)
• S – depresiunile Campulung, Bradetu, Arefu si Jublea despart muntii de culmile Olanului, Robita, Scarisoara, Nisipuri, Zarna si altele

Pe langa Varful Moldoveanu, cu inaltimea de 2.544m, se mai gasesc si alte varfuri (8 la numar) cu inaltimi de peste 2500m: Varful Negoiu este un exemuplu in acest sens, masurand 2.535 m, Vistea Mare de 2.527 m, Varful Caltun Lespezi care are 2.533 m, Vanatoarea lui Buteanu masurand 2.507 m, Varful Cornu Caltunului cu inaltimea de  2.510 m, Hartopu cu 2.506 m si Varful Dara cu altitudinea de 2.501 m. Cu inaltimi de peste 2400 m, exista 42 de varfuri si peste 150 cu altitudinea de 2.300. Fiecare varf muntos este separat de vecinul sau prin sei foarte adanci, unele dintre acestea coborand sub altitudinea de 2.000 de m. Intreaga adunatuura de culmi muntoase, sei adanci si altitudini impresionante au adus acestei grupari de munti numele de Alpii Transilvaniei; aceasta expresie a fost folosita de savantul de origine franceza Emmanuel de Martonne. Din coama muntelui, se desprind si pe o parte si pe alta contraforturi de piatra, de lungimi diferie dispuse perpendicular pe aceasta. Pe partea de N, ramificatiile sunt mai abrupte, devenind mai domoale pe masura ce se cufunda in padurea de conifere, sub inaltimea de 1.700 m; Pe alocuri, aceste muchii au aspect zimtat  – ex. Muchia Albota. Ramificatiile sudice sunt lungi si domoale, acoperite de pasuni de dimensiuni mari. O carcateristica cu importanta mare o reprezinta numeroasele circuri glaciare si lacurile alpine care exista aici la altitudini mari; lacurile sunt uneori alimentate de izvoare care vin din subteran.

Muntii Fagaras sunt traversati de Transfagarasan, cea mai spectaculoasa sosea din Romania si a doua sosea din tara ca altitudine dupa Transalpina. Rezervatiile naturale declarate aici, sunt putine in comparatie cu plantele endemice prezente si piesajele ce se impun pe culmile muntoase.

• Golul Alpin si Lacul Balea – cu o suprafata de 120, 54 ha, in rezervatie sunt cuprinse teritorii strajuite de Varfurile Vanatoarea lui Buteanu, Capra, Paltinu Mare si Muchia Balea; din rezervatie face parte si circul glaciar Balea, lacul Glaciar Balea (cel mai mare lac glaciar din Muntii Fagaras)
• Rezervatia Arpasel – situata pe versanul de N, aceasta se intinde pe o suprafata de 736 ha si cuprinde un etaj alpin, unul subalpin si unul montan superior, acoperind muntele de la 1000 de m pana la 2.500m.
• Calcarele de la Turnu Rosu – rezervatia se afla langa localitatea Turnu Rosu si consta intr-o fasie de calcare care se suprapun peste sisturi cristaline.

Clima in Muntii Fagaras

Clima prezenta aici este una aspra cu importante caracteristici subpolare; temperatura scade pe masura ce altitudinea creste, valoarea medie inregistrata in timpul anului este de -2 grade celsius, ea variind in timpul anului intre +20 de grade si -38 grade celsius. Rar se pot vedea varfurile scaldate de razele soarelui, deoareece norii sunt mereu prezenti aici, masivul  formandu-si norii proprii. Valoarea precipitatiilor anuale este de 1400 mm.

Geologie

Asemenei intregului lant Carpatic Meridional, Muntii Fagarasului s-au ridicat in 3 etape succesive, incepand din Eocen, continuand cu Miocenul si terminand in Pliocen. La baza consituirii Muntilor Fagaras stau sisturile cristaline, fiind distribuite in fasii cu orientare de la E la V. La constituirea acestor munti se gasesc si roci puternic sistoase de granati, amfibolite, sisturi argintii sau verzui si calcare cristaline albe. Multitudinea de roci insa nu e vizibila la lumina decat in zone foarte rare, acolo unde nu sunt acoperite de solul vegetal.

Flora

Flora prezenta aici este una bogata si diversificata, intalnindu-se paduri compacte pana la altitudinea de 1.700 m.

Dupa regiunea fanetelor, de desfasoara o zona a padurilor de fag care in luminisuri ascunde salcia capreasca, mesteceni, plopul tremurator, aninul dar si zmeura si mure. Urcand in zona superioara a padurii de fag, aceasta se amesteca cu cea de brad care apare intr-o proportie destul de mica. Pe langa brad, mai intalnim si molidul intr-o proportie destul de mare de la 1.100 m la 1.700 m; alte specii de conifere intalnite aici sunt: zada (ocrotita prin lege), laricele, pinul, tisa (ocrotita prin lege), zambru si jneapaul. Dupa padurea de molid incepe golul alpin, regiune acoperita de pasuni care deseori sunt pascute de turmele de oi ce strabat zona.

Numeroase specii de flori sunt intalnite aici: smirdarul, campanulele – clopoteii pitici, gentiene, nu-ma-uita, panseluta de munte – trei frati patati, rusulita, garofita de munte, omagul. In zona, sunt prezente si specii ocrotite de lege: floarea de colt, sangele voinicului, iedera alba. Undeva inspre jumatatea lunii iunie, aici infloreste bujorul de munte, o floare de un rosu aprins vizibil de la distanta pe intregul munte; in cinstea bujorului, localnicii urca aici an de an in ultima sambata a lunii iunie la sarbatoarea bujorului.

Fauna in Muntii Fagaras

Muntii Fagaras reprezinta habitatul multor specii de animale, in fiecare din zonele sale.

Animalele care traiesc aici sunt: ursul carpatic (ocrotit prin lege) care isi face culcus in padurea superioara de conifere. Mai jos, gasim mistretii care sunt adeseori vanati; jderul si rasul sunt o specie intalnita mai rar in aceasta zona. Vulpea, lupul, cerbul si caprioarele populeaza si ele aceste zone iar pe culmi se intalneste des capra neagra.

Dintre speciile de pasari prezente aici, amintim: cintezoiul, ciocanitoarea, mierla, forfecutele, cocosii de munte si iernuci. Pasarile rapitoare au si ele reprezentanti: uli, soimi, acvile de padure, vanturei.

Dintre speciile de reptile amintim: soparla de munte, salamandre dar si viperele.