Sfinxul din Bucegi

Din: Judetul Prahova, Muntenia, Munti

Originea numelui Sfinxului este datorata asemanarii sale cu un cap uman, mai exact cu asemanarea Sfinxului Egiptean si este situat in Muntii Bucegi la o altitudine de 2.216 m, formarea lui fiind datorata eroziunii eoliene (in alti termeni, acest lucru insemnand eroziunii vantului). Format dintr-ul bloc mare de piatra ce a capatat forma de astazi intr-un timp foarte indelungat, Sfinxul din Bucegi, aflat pe platoul Bucegi masoara 8 metri in inaltime si 12 metri în latime.

De-a lungul timpului, au existat zvonuri potrivit carora, Sfinxul urma sa fie dinamitat, ori mutat in alta parte datorita anumitor interese materiale legate de cumpararea terenului pe care se afla actualmente Sfinxul. Astfel, aceste interese financiare au dus la idei mai mult decat aberante prin care se urmareste distrugerea unuia dintre cele mai importante atractii turistice ale Romaniei. Daca acest lucru se va concretiza vreodata sau nu, vom vedea, insa, un lucru cu adevarat important este ca multi ocultisti dar si specialisti energetici afirma ca asa ceva nu are cum sa se intample datorita importantei energetice a Sfinxului din Bucegi. Se spune ca acel loc este centru energetic folosit pe vremuri de extraterestri, multe legende circuland prin partile locului in acest sens.  In imediata apropiere a Sfinxului se afla o anume pestera ce ar strange mistere energetice deosebite. Aceste mistere energetice sunt atractia multor oameni pasionati de acest subiect.  Alte zvonuri spun ca tot aici ar exista o mina de uraniu, parasita, ce nu mai este in functiune din al doilea razboi mondial. Fireste, acestea sunt doar alte zvonuri, insa, asa cum multe din zvonuri se dovedesc a fi adevarate, este posibil ca si acesta sa aiba aceasi soarta.

Ceea ce este cu adevarat exceptional in legatura cu Sfinxul din Bucegi este faptul ca alura sa de sfinx este usor vizibila din foarte multe puncte de vizionare. Un lucru de asemenea important de stiut, este faptul ca accesul in zona se realizeaza extrem de usor.

In muntii romanesti exista si alte formatiuni de acelasi gen, tip megaliti, ce, datorita eroziunii eoliene in concordanta cu trecerea timpului au prins aspect de sfincsi, printre care si Sfinxul de Stanisoara, Sfinxul de la Toplet, Sfinxul de la Piatra Arsa, cat si Sfinxul de la Pietrele lui Solomon dar si cel ce poarta numele de Brotocei. Cu toate astea, niciuna dintre aceste formatiuni de megaliti nu a reusit sa atinga valoarea Sfinxului de pe  Platoul Bucegi.

Din cele mai vechi timpuri, oamenii au fost pur si simplu fascinati de aceasta minunatie a naturii. Ca drept dovada sta marturie cea mai veche fotografie ce are Sfinxul din Bucegi ca si personaj principal. Aceasta dateaza din anul 1900, cand tehnica fotografica era abia la inceputurile ei. Luand aceste lucruri in calcul, putem foarte usor sa ne dam seama cat de importanta a fost aceasta formatiune pentru vizitatori, daca in acele conditii in care aparatele de fotografiat cantareau extrem de mult, a existat cineva interesat sa o fotografieze. Aceasta fotografie poarta numele de Babele din Caraiman. Prima denumire oficiala, ca si Sfinxul din Bucegi, dateaza din anul 1935 intr-un articol al publicatiei de profil a vremurilor respective ce purta numele de Bulletin Alpin. Astfel, odata ce aceasta denumire a fost data, a fost doar un pas pana la a deveni oficiala. A doua numire in acest sens a megalitului a aparut in Revista Romania infiintata de Alexandru Badauta, cel ce a infiintat si Oficiul National de Turism, fiind deosebit de pasionat de acest subiect.

Accesul spre Sfinxul din Bucegi

Cea mai simpla cale de acces este cu Telecabina Busteni – Babele, traseu ce are o lungime de  4350m, o diferenta de nivel de 1235m si este strabatut in aproximativ 15 minute. Telecabina are o capacitate de 25 persoane iar programul zilnic (mai putin marti)   este 7:45-17:00 (ultima urcare la ora 16:00 si ultima coborare la ora 17:00). In zilele de marti programul este 10:30-17:00. Este bine de stiut faptul ca de obicei se sta la coada pentru telecabina peste o ora – o ora jumatate.

Pretul biletelor pentru Telecabina sunt 29 lei per urcare sau coborare (58 lei dus-intors) pentru adult si 16 lei pentru copii (sub 12 ani).

Cabana Babele este cea mai cunoscuta cabana din zona, ea avand o capacitate de 108 locuri de cazare. De la cabana, drumul de acces catre Sfinx este foarte usor de parcurs, deoarece vom intalni din Busteni o poteca marcata cu un triunghi albastru pe vaile Urlatoarea Mica si Urlatoarea Mare pana in apropierea cantonului Jepi. Acest traseu este recomandat doar pe timp de vara, insa.  Cu toate acestea, in comparatie cu majoritatea regiunilor turistice montane unde avem parte de acces dificil, in ceea ce priveste Sfinxul din Bucegi, vorbim cu siguranta despre acces relativ simplu, datorita notiunii de platou, si anume Platoul Bucegi, unde este pozitionat.